NOUTATI DE LA SUREANU!!!

Zapada se asterne peste munti si in curand vom lua cu asalt Domeniul Schiabil Sureanu, duminica 28 noiembrie 2010, am facut o "vizita de lucru" :))) in zona Luncile Prigoanei - Poarta Raiului - Sureanu, pt. a vedea ce se mai intampla prin zona, ce s-a mai construit, starea drumului etc, 

Lacul TAU

Pana la Tau, nimic nou doar faptul ca se mai lucreaza pe ici pe colo la drum iar la Bucatarul TAU...stiti voi ce tre sa faceti :)))

Lacul OASA

De la Tau in sus drumul este bun o portiune apoi incepe sa fie gheata si zapada iar sus la Barajul Oasa ... totul este alb, poate sa vina Mos Craciun.

Drumul de la Barajul Oasa spre Manastire

La Prigoana ma intalnesc cu Mihai B, un baiat de nota 10 care din vara a investit si s-a zbatut sa faca o frumoasa pensiune, inca mai are de munca dar este optimist ca pana la Rev. o inaugureaza.

Pensiune in constructie - Luncile Prigoanei

In rest ce sa zic... s-au mai construit ceva cabane in L.P. unele mai cochete altele... functie de posibilitati. De remarcat faptul ca aici se lucreaza la actualizarea Planului Urbanistic Zonal, iar din ce am aflat, dupa aprobarea lui, se vor mai scoate la licitatie parcele de teren.

Pensiune in constructie - Poarta Raiului

Surpriza cea mai mare vine din Poarta Raiului, unde se lucreaza la 3 pensiuni iar una dintre ele se afla la un nivel destul de avansat al lucrarilor.

Fundatie pentru Pensiune sau Hotel - Poarta Raiului

Aceeasi lucrare doar ceva mai avansata - Poarta Raiului

Am observat ca pe tronsonul de drum de la Barajul Oasa si pana sus la Sureanu s-au montat indicatoare rutiere, un lucru bun zic eu iar daca s-ar mai si respecta ar fi chiar minunat!

Deci... la urcare avem prioritate de trecere :))

In apropierea partiilor de schi, mai precis in saua Sureanu, avem si aici o surpriza destul de "mare!!!

Aici nu vreau sa ma pronunt despre oportunitatea investitiei, acu depinde cum privesti problema, stiu ca sunt pareri pro si contra.

Teleschi Sureanu

Oricum aparatele sunt montate pe cabluri iar referitor la "Domeniul Schiabil" se pare ca sunt variante noi de coborare iar la unele dintre ele chiar s-a renuntat pentru ca nu aveau o panta suficient de mare.

Zona Parcari Auto

De remarcat faptul ca s-au extins locurile de parcare, dar raman inca deficitare.

Zona de acces de la parcare spre teleschiul Curmatura a fost amenajata.

Zona de imbarcare - teleschi Curmatura

Aici, in partea dreapta s-a amenajat un spatiu inchis unde probabil se pot consuma bauturi calde si ceva de papa.

Cabana Sureanu

La Cab. Sureanu... nimic nou sub zapada :)) doar ca posibil ca din 2011 sa se scumpeasca putin cazarea (momentan 10 lei/pat/noapte).

Vf. Sureanu cuprins de ceata si zapada

Cam astea-s noutatile pe care le-am remarcat prin zona. Mai sunt si alte detalii pe care le-am aflat dar va las pe voi sa le descoperiti atunci cand o sa va aflati in zona.

In rest, toate cele bune si ne vedem pe partie!!!

P.S. toate pozele sunt facute pe data de 28 noiembrie 2010.

TRANSALPINA (DN 67C)

Transalpina (DN 67C) este o șosea din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m).

Transalpina - Pasul Urdele

Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii. Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de "coridorul IV strategic roman".

Există și o legendă locală, care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale. Potrivit altor surse, șoseaua a fost construită și pietruită de germani în timpul primului război mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită.

Transalpina a fost reconstruită în perioada interbelică și dată în folosință în 1935, când a fost inaugurată de regele Carol al II-lea. Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al doilea război mondial, când germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare.

Statiunea Vidra – visul ultimilor ani de comunism este acum o realitate dezolantă.

Statiunea Vidra – o gasiti pe DN 7A la o altitudine de cca 1300 m, in zona lacului Vidra, strajuita la Nord de M. Lotrului iar la Sud de M. Latoritei. Aici se poate ajunge pe doua rute principale: DN7A sau pe DN 67C .

Harta turistica

Caracteristicile principale ale acestei statiuni este zona montanã, recomandatã atât în sezonul rece, propice practicãrii sporturilor de iarnã cât si în cel cald cand se pot face trasee montane prin Muntii Parangului, Lotrului sau Capatanii cu un peisaj si resurse naturale deosebite.

Zona hoteliera

Da, acesta este locul ... statiunea unde Ceauşescu voia să organizeze olimpiada de iarnă, zona a ajuns o ruină, în timp ce sindicatele, care au în administrare unităţile de cazare se ceartă prin tribunale cu reprezentanţii Primăriei Voineasa pe cele 24 de hectare de teren pe care se întinde staţiunea montană din Vâlcea.

Vedere de ansamblu

Declinul staţiunii Vidra a început după 1990, când au fost sistate investiţiile la un hotel de 400 de locuri care aparţine CNSLR Frăţia. De altfel, această confederaţie sindicală deţine cel mai mare procent din staţiune, 38 la sută. Toate hotelurile şi vilele sunt închise, cu excepţia a câtorva viluţe administrate de  SIND România din Băile Olăneşti, dar care nu pot oferi mai mult de 20 de camere.

Aici a functionat un telescaun si o partie de schi

În urmă cu câţiva ani, cele 24 de hectare de teren ale staţiunii au fost retrocedate de Comisia Locală de Fond Funciar din Voineasa unei obşti din localitate. Reprezentanţii celor patru confederaţii sindicale, care au în administrare unităţile de cazare din staţiune, au considerat că cei din comisia locală şi cea judeţeană de fond funciar au făcut un abuz când au validat suprafaţa respectivă pentru obştea Berceşti – Vlădoi şi au intentat proces Primăriei din Voineasa pentru a-şi recupera patrimoniul.

Istorie

Situaţia fiind incertă, nimeni nu a mai făcut vreo investiţie în zonă, astfel că hotelurile, construite aici pe amplasamente de vis sunt astăzi abandonate şi ruinate. Geamuri sparte, uşi rupte, pereţi crăpaţi, lacăte la uşi, toate stârnesc frustrarea turiştilor care, deşi sunt atraşi de peisajele mirifice, cu greu se încumetă să rămână să doarmă sub cerul liber. 

"Bine ati venit la ...hotel"

Dupa 20 ani de santaj, minciuna, acuzatii, interese meschine si normal coruptie, Ministerul Turismului a aprobat finanţarea primei pârtii de schi - Mioarele - din staţiunea Vidra, care face parte dintr-un amplu proiect de turism.

Asa a inceput si Ceausescu cu proiecte

Ce ne spun autoritatile: proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de agrement în staţiunea turistică Voineasa" începe să prindă contur. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a aprobat alocarea a 20 de milioane de euro, în 2010, pentru demararea lucrărilor. „Suntem prinşi cu 20 de milioane de euro. În prezent, se lucrează la documentaţia tehnică, urmează licitaţia, iar lucrările sunt programate să înceapă cel târziu în această toamnă", a declarat Ion Stanciu, purtătorul de câvânt al Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea. Proiectul a fost realizat de Direcţia de Programe Externe din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea, împreună cu primăria Voineasa. Pentru ca proiectul să se poată realiza mai mulţi oameni din comunele Voineasa şi Vaideeni care erau proprietari de terenuri au donat gratuit pământurile pentru realizarea pârtiilor de schi.

Proiect

Potrivit primarului staţiunii Voineasa, Gheorghe Dobrin, domeniul schiabil ‘Mioarele – Obârşia Lotrului’, una dintre cele mai mari investiţii în turism, a obţinut avizul de mediu şi se doreşte finalizarea acestuia cât mai repede.

Ce sa zic, in Romania speranta moare ultima, sincer cred in potentialul deosebit al zonei pentru realizarea unei mari statiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna, de fapt un pol principal de unde pe o raza de maxim 80-90 km poti sa ajungi la schi in Paltinis, Sureanu, Ranca, Parang si Straja. Un mare avantaj al zonei este faptul ca aici se intersecteaza  doua drumuri nationale, zona este accesibila din doua directii principale de la Nord spre Sud prin DN67 C iar de la Est la Vest prin DN 7A si leaga turistic 5 judete: Vâlcea, Sibiu, Alba, Hunedoara şi Gorj. 

Zona Lacul Vidra si imprejurimi - Vara

Strategic este f bine amplasata, la o altitudine de cca 1300m, iar de aici poti sa urci cu domeniul schiabil pe versantul nordic al Muntilor Latoritei pana la o altitudine de 2000 m. Sa nu uitam de Lacul Vidra care poate fi valorificat turistic atat iarna cat si vara. Iata doar cateva elementa principale dar esentiale care pot duce la o dezvoltare sanatoasa a zonei.

Din pacate aici locul este inca bantuit de umbra comunismului...

http://www.youtube.com/watch?v=r8EULoDSb0s

M. Bihor

Creasta spre vf. Curcubata Mica 1770m

Turism ecologic cu microbuze ELECTRICE in Apuseni!

Pensiunea Mama Uta din loc. Garda de Sus, organizeaza excursii pe diferite trasee cu microbuze electrice Eco, care sunt dotate cu difuzoare de unde puteti afla descrierea traseului, o plimbare placuta, fara zgomot, fara emisii de gaze.

Cel mai înalt vârf din Munții Apuseni este Curcubăta Mare (cunoscut și caVârful Bihor).

Coordinate geografice: 46°26'27"N / 22°41'14"E

Balea 18 aprilie 2010

Spre cabana Paltinu

Saua Doamnei

Hotelul de gheata

Schi alpin

5 aprilie 2010 – curmătura Sureanu vf. Lui Patru

Am planificat cu mult timp in urma aceasta tura la Sureanu, de fapt este o tradiţie pentru mine si Florin ca de Paste sa mergem la schi in M. Sureanu, facem asta de ceva ani, doar ca de aceasta data ne propunem un schi de tura. Duminica am mai pus la punct mici detalii iar luni 5 aprilie 2010 pe la ora 8.20 am pornit din Sugag împreună cu Florin spre M. Sureanu. La Sugag, dimineaţa, vremea nu este prea promiţătoare, cerul înnourat si 12 grade cu plus in termometru, mult mai cald fata de duminica dimineaţa când au fost in jur de zero grade, la meteo au prognozat ploaie. Am pus in Land Rov. schiurile de tura, clăparii si toate cele necesare si am pornit spre munte optimişti dar nu înainte de a lua in fuga ceva CD-uri cu muzica buna ca sa avem pe drum pt. ca radioul nu prea merge pe vale in sus.
Aveam doua variante de urcare: una pe la Gura Prigoanei - Luncile Prigoanei si cea de-a doua sa mergem pe la Oasa - Luncile Prigoanei, un traseu mai lung, de altfel ambele variante erau greu de străbătut din cauza drumului care este f. greu accesibil mai ales primăvara si toamna.
In final ne hotărâm – mergem pe Gura Prigoanei. Cu greu ne-am strecurat cu maşina printre gheţuri si noroaie dar in final ajungem la Prigoana unde orizontul se deschide si putem admira vf. lui Patru si Sureanu. De aici facem dreapta peste pod si mergem mai departe către Sureanu, drumul in sus fiind mult mai bun.
In jur de ora 11.00 …cred ajungem sus la baza pârtiei Curmatura de la Sureanu. Nu este nimeni prin zona doar o dacie 1310 abandonata in zăpada probabil nu a mai putut s-o coboare si a lăsat-o acolo peste iarna urmând ca după topirea zăpezii s-o coboare spre drumuri mai asfaltate.
Ne dam jos echipamentul din maşina si avem prima surpriza: aveam doi clăpari de tura pentru acelaşi picior…Flo ce ne facem? Noroc ca am luat si clăparii pe care-i folosesc la schiurile de pista si problema se rezolva destul de simplu.
Ne întindem focile pe schiuri, facem câteva poze si o luam la deal pe sub teleschiul care urca in curmătura Sureanu, abandonându-l putin mai sus unde noi facem stânga spre vf. Ausel. Zăpada putin moale, dar suficienta, pârtia arăta f. bine dar nici o urma de schiuri. Urcam, urcam dar nu mâncăm ceva? Ne oprim si facem o pauza de masa lângă nişte brazi unde este mai adăpost. După un picnic la pădure, ne încălţam din nou cu schiurile si o pornim spre vf. Ausel. In dreapta se zăreşte Parângul dar o buna parte din acesta se afla in ceata, in fata ni se arată vf. lui Patru care începe sa atragă tot mai multi nori si ceata.
Ajungem la un indicator din ţeava metalica care este îngropat in zăpada in mare parte, un marcaj de pe vremuri, care indica mai multe direcţii, crucea albastra ne indica un traseu secundar, noroc ca ştim traseul si nu trebuie sa ne orientam după săgeţi pt. ca una din ele ne indica ceva trasee de avioane. Ne oprim un moment, facem ceva poze si ne continuam drumul, mai avem putin si ajungem pe Ausel. Parca zăpada începe sa se arate mai îngheţata, nu se mai topeşte de pe schiuri iar vântul ce bate din dreapta se simte tot mai bine.
Pe Ausel mai facem o mica pauza sa ne mai tragem sufletul, admiram peisajul si observam ca vf. lui Patru spre care trebuie sa ne îndreptam este învăluit in ceata. De aici începe sa se accentueze panta de urcare, mai bem o gura de apa si o luam la deal, intram in ceata si o ţinem tot in sus pana ajungem spre vârf. Aici ne dam schiurile jos pt. ca zăpada este putina si f. viscolita, apoi mai urcam putin si in fata ni se arată crucea de lemn din vârful lui Patru.
Bucuroşi, voioşi, voinici dar ce facem cu viscolul? Stam cat mai aproape de vârf, Florin se retrage lângă cruce unde este mai adăpost si eu pe lângă o momâie din piatra. Ne tragem sufletul si apoi facem ceva poze, si iar ne retragem la adăpost pt. ca vântul sufla cu putere. Ne dam jos focile, le băgam in rucsac fara sa le mai dam mare atenţie din cauza ca mâinile ne îngheaţă instantaneu.
După circa 20 min, neavând ce sa admiram in zare din cauza cetii, hotăram sa pornim la vale. Dar in ceata care ne învăluie parca nici nu mai ştim in ce direcţie s-o luam, urmele fiind acoperite repede de viscol. Noroc ca am avut busola ca altfel puteam ajunge pe la Pertosani, oricum am deviat de la traseu destul de mult pt. ca la coborâre ceata s-a lăsat tot mai jos iar ninsoarea ne-a îngreunat coborârea.
In final am ajuns la maşină, de unde ne-am întors la Sugag pe aceeaşi ruta nu înainte de a face un popas in Tau la Bucătarul Tau, pentru a bea un ceai fierbinte si a mânca cate doua clătite pe lespede.
Oricum o zi de antrenament pe munte, grea, istovitoare dar frumoasa si interesanta, o lecţie de orientare pe timp de ceata.

Schi Sureanu 2010

Domeniul schiabil situat în Masivul Şureanu, în extremitatea sudică a judeţului Alba, aproape de limita cu Sibiu şi Vâlcea, a fost inaugurat oficial, sâmbătă 23 ianuarie 2010, după o jumătate de an de la demararea investiţiei.

Deschiderea oficiala a domeniului schiabil Sureanu

Sâmbătă, 23 ianuarie, la ora 12.00, are loc inaugurarea oficială a pârtiilor de schi de pe domeniul Şureanu. După săptămâni de teste şi verificări, reprezentanţii Ministerului Turismului au dat undă verde acestui proiect care va fi extrem de benefic pentru Valea Sebeşului şi pentru împrejurimi. Aşadar, iubitori ai sporturilor
de iarnă, începând de sâmbătă, luaţi-vă schiurile pentru că pârtiile şi instalaţiile pe cablu de pe muntele Şureanu vă aşteaptă!

Defrişări pentru domeniul schiabil din Munţii Sebeşului

În perioada imediat următoare sunt programate să înceapă defrişările pentru domeniul schiabil de la Poarta Raiului, o nouă staţiune turistică pe care Consiliul Judeţean Alba intenţionează să o dezvolte în Munţii Sebeşului, a precizat preşedintele Ion Dumitrel. Proiectul întocmit de autorităţile judeţene prevede amenajarea aici a 7 pârtii de schi cu dotări la cel mai înalt nivel. Proiectul CJ Alba nu se suprapune cu cel al unui investitor privat care a amenajat în zonă, la circa 2 kilometri de Poarta Raiului, trei pârtii de schi pe care se schiază deja. (I.P.)

*Sursa: Ziarul Unirea 21/01/2010