Schi de tura Alba Iulia - Dealul Mamut

Alba Iulia 25 ian. 2011, ora 13 ... conversatie pe messenger:

……………

Ciprian: ce faci? ai vazut cum arata padurea pe Mamut?

Remus: de la mine din birou nu se prea vede…

Ciprian: arata super, e plin de zapada

Remus: ne bagam la o tura? ;))

Ciprian: eu as mai avea de munca dar mergem, ne bagam

…si uite asa inchidem calculatoarele, lasam munca de birou ca nu-i de noi J, luam echipamentul de schi si in 20 min suntem la marginea orasului pregatiti de o tura pe schiuri prin frumoasa padure de stejari a Dealului Mamut.

Google maps

Pentru cei care nu cunosc zona, Dealul Mamut se afla in partea vestica a mun. Alba Iulia si are o altitudine maxima de 765 m (aceasta fiind si tinta noastra).

Nu puteam rata o asemenea zapada, cine stie cand o sa ne mai intalnim cu o astfel de ocazie.

Ajungem cu masina pana la marginea orasului, unde ne echipam cu toate cele si incepem sa urcam lasand in urma pentru cateva ore orasul, problemele cotidiene si munca de birou J.

Privind in urma

Ne indepartam de oras si in maxim 10 min intram in padurea plina de zapada.

Liziera padurii

Telefonul mai suna din cand in cand amintindu-ne ca suntem in mijlocul zilei si ca trebuia sa fim la munca dar odata ce inaintam in padure pierdem si semnalul, asa ca scapam de stresul telefonului.

Prin padure

Cipri era fixat pe o piesa mai veche pe care o fredona obsesiv, Pentru inimi – Suie Paparude http://www.youtube.com/watch?v=1OQVbCqHsJw , o piesa care ne bine dispune si parca ne da energia necesara.

Carare prin padure

Soare si zapada

Urcusul nu este unul foarte solicitant, urcam usor si admiram padurea de stejari iar din cand in cand vantul misca crengile copacilor pline de zapada si le scutura peste noi.

Prin zapada

La un moment dat ce sa vezi, o caprioara trece prin fata noastra si dispare repede in padure, ne oprim din mers, acordam prioritate de trecere, o salutam si ne vedem de drum. Din cand in cand ne mai oprim sa ne tragem sufletul, mai facem cate o poza si da-i bataie.

Ace inghetate de pin

Nu mai avem mult pana sus

Aproape de varf, urcusul devine mai greu dar nu mai facem mult si ajungem la finish intr-o poiana de unde avem o priveliste frumoasa spre M. Trascau.

Sus fac o poza si surpriza … change the battery!. Asta este, mai face Cipri cateva poze, admiram peisajul si apoi ne pregatim de coborare pt ca sus cam targea “tugul” si era destul de rece.

Cativa pini incarcati cu zapada

Sus pe Mamut

La vale, boerie nenica, mai dam pe ici pe colo din bete dar este super! 

Si uite asa am facut-o si pe asta, am fugit de la munca ca sa mergem la o tura pe munte, concluzia... nu puteam rata o asa ocazie J